Un sfert de veac de capitalism: de la Flamura Rosie la Flaro Prod
12 Ianuarie 2014Traian Deleanu
In 1989, la Flamura Rosie lucrau aproape 3.000 de persoane.
In doi ani, numarul acestora s-a redus cu aproximativ 90%. Spre diferența de alte ”intreprinderi comuniste” din Sibiu, Flamura Rosie – devenita Flaro – a rezistat, iar anul trecut a avut o cifra de afaceri in crestere cu 30%. Flaro Prod este primul subiect al mini-serialului ”un sfert de veac de capitalism”.
”S-a ales praful de intreprinderile comuniste”, este expresia unanim imbrațisata pe strada, prin dreptul halelor parasite. Cu toate acestea, in Sibiu mai exista companii care isi au originea in acea industrie comunista atat de mult discutata. Turnul Sfatului va propune un mic serial, care sa urmareasca evoluția acelor firme care au rezistat primului sfert de veac de capitalism mioritic.
O productivitate de 13 ori mai mica
Desi Flamura Rosie, devenita ulterior Flaro, este cunoscuta pentru producția de instrumente de scris si alte rechizite scolare, 80% din cifra de afaceri a intreprinderii comunista provenea din componentele produse pentru industria textila. ”Toata industria textila romaneasca, in segmentele de filatura, țesatorie si confecții, era deservita de componente facute la Sibiu, la Flaro”, aminteste Stefan Almasan, directorul general al Flaro Prod. Stefan Almasan lucreaza din 1985 aici.
Cifrele din 1990 indica faptul ca in intreprinderea cu sediul pe malul Cibinului lucrau 2.900 de oameni. Cifra de afaceri din acel an era echivalentul a aproximativ cinci milioane de euro, de unde rezulta o productivitate medie 1.750 de euro (echivalentul acestei sume) pe angajat. Comparand cu situația de acum, diferența este enorma: la cifra de afaceri de anul trecut, cei 310 angajați ai Flaro Prod au inregistrat o productivitate de circa 23.000 de euro pe persoana.
La limita
Cu toate acestea, in 1990, intreprinderea era inca pe profit (echivalentul a aproximativ 300.000 de euro). Si a ”mai mers asa” inca o scurta perioada. ”In '90 – '91, inca mai produceam din inerție, sa spun asa. Dar industria textila din Romania a avut de suferit imediat dupa Revoluție. Flaro i-a deservit cu componente si ne-am blocat cu banii. Nu ne-au mai platit, am ramas cu solduri de incasat la toți clienții si ne-am blocat. Vreo trei-patru ani, dupa aceea, noi ne-am restructurat: de la 3.000 de oameni, la 300 de angajați. Au beneficiat mulți de acele salarii compensatorii”, isi aminteste Stefan Almasan. Cea mai dificila perioada pentru Flaro a fost cuprinsa intre 1992 si 1996, cand managementul companiei a decis sa caute si ”altceva de lucru”.
”Filatoriile si țesatoriile au picat imediat, confecțiile au adoptat metoda lohn-ului. Nu au mai trebuit fire, stofa in Romania, industriile au intrat in cadere libera. Noi eram printre primii care puteau disparea: am ramas cu hale si masini pe care nu mai aveai ce sa lucrezi. Era trist, cand intrai intr-o hala imensa, si vedeai cate un singur om”, Stefan Almasan.
De la ace, la camere foto de unica folosința
In contextul unei industrii textile practic disparuta, Flaro a inceput colaborarea cu parteneri straini in 1995. Doar ca acesti parteneri veneau dintr-o cu totul alta zona a economiei. ”Prin '95 noi am intrat in relație cu niste clienți din Germania, Fuji Magnetics GmbH, pentru care faceam montaj de camere foto de unica folosința. Am ajuns incat faceam circa un milion de camere pe luna. Saptamanal pleca de aici cate un camion de 20 de tone, plin cu astfel de camere de fotografiat. Aceasta colaborare a fost una benefica pentru noi, deoarece cei din Germania ne-au recomandat la alte firme. Apoi, prin '96 am inceput colaborarea cu cei de la Kunkhe. Lucrand cu astfel de clienți, practic am invațat de la ei: si cum sa te comporți ca manager si cum sa lucreze oamenii. Practic, know-how-ul s-a transferat gratuit. Cei de la Kunkhe ne-au adus si masini: masini de injecție, prese de stanțat si asa mai departe. Au venit cu o echipa si au stat pe capul nostru pana cand am invațat cum sa lucram”, aminteste Almasan, despre colaborarea cu cei de la Kunkhe, companie germana care cauta sa externalizeze producția. Prin astfel de colaborari, specificul Flaro a inceput sa se orienteze clar catre injecția de mase plastice.
Au luat si ce n-au vrut alții: construcții sudate pentru vapoare
In contextul unei economii romanesti precare, cei de la Flaro au cautat sa prinda orice contract. Chiar daca nu era neaparat pe specificul companiei. Stefan Almasan aminteste de un astfel de episod. ”Eu am caz concret, am fost cu o firma din Bremen la Independența, firma din Germania voia construcții sudate. Eram recomandați tot de Kunkhe. Au venit de acolo director, cu director tehnic, cu sef de achiziții si au zis “vrem sa facem construcții sudate, corpuri de arzatoare care merg si in vapoare”. Am mers la Independența, dar cei de acolo le-au facut o oferta cu un preț mai mare decat in Germania: cei de la Independența si-au pus toate costurile indirecte in acel preț. Si atunci noi, desi nu era profilul nostru, am facut o echipa, am amenajat o hala si am lucrat mai bine de cinci – sase ani la construcții sudate. Am luat un tehnician de la Independența, sas care ținea si legatura cu cei din Germania si un sef de atelier. Asa am facut o echipa de 12 persoane, un modul separat. Si a mers duduind sase – sapte ani”, povesteste Stefan Almasan.
Flaro Prod, acum: in industria auto
”Flaro este unul dintre principalii producatori de elemente mici si subansambluri pentru industria auto. Realizam repere complexe pentru sistemul de iluminat al masinii, sistemul electric, cutia de viteze, repere care contribuie la securitatea in mers a autovehiculului si multe altele”, se arata in descrierea de acum a societații. ”Viitorul? Vrem sa nu mai fim atat de dependenți de industria auto. Este una foarte riguroasa, iar noi acum, pe partea de plastic, suntem pe piața auto in proporție de 75%. Suntem acum in negocieri cu parteneri pe partea electrotehnica”, dezvaluie Almasan.
Cum activeaza in industria auto, cei de Flaro au trecut in ultimii ani si prin ample procese de implementare a diferitelor standarde de calitate (cum ar fi ISO/TS 16949:2009, specifica industriei auto). Toate aceste certificari nu sunt simple ”tablouri pe perete”, susține directorul general al companiei. ”Era o chestiune impusa de catre clienți aceasta certificarea de calitate si a contat foarte mult. E un fel de blazon. Si pentru clienții nostri sunt costuri mai mici, auditurile fiind mai puțin dese, au certitudinea ca livrez produse de calitate, la timp si asa mai departe, dar si eu imi imbunatațesc procesele in continuu. Noi ne-am crescut eficiența cu 57% dupa implementarea acestor standarde de calitate, in 2013 fața de 2012. Imbunatațirea proceselor duce la astfel de rezultate”.
Cum a rezistat?
Stefan Almasan considera ca, intr-o companie, cel mai important capital sunt oamenii. ”Nu ma refer neaparat la management. Ci la toți oamenii, de la primul pana la ultimul. Nu ne-au prea plecat oameni, cel puțin din posturile cheie. Am gasit si metode de stimulare, nu neaparat financiare, pentru ca nu intotdeauna acestea sunt cele mai importante, desi nu pot fi ignorate. Cand crezi un mediu placut, oamenii nu migreaza asa usor”. La succesul Flaro Prod, pe langa oameni a mai contat si ”reorientarea” producție. ”Cateodata e si noroc in evoluția unei afaceri, dar norocul ți-l mai faci si singur. Ca parte a succesului ne-am reorientat destul de rapid de la articole de scris si produse pentru industria textila pe partea aceasta a componentelor auto si electrotehnice”, considera Almasan. Din punctul lui de vedere, industria comunista nu avea sanse de reusita in intregul ei.
”Poate nu sa dispara in halul acesta, dar o restructurare a industriei comuniste era necesara. Toate firmele de atunci isi facea de toate: Flamura Rosie avea scularie, atelier mecanic, injecție, stanțare, galvanizare si cate si mai cate. Si toate intreprinderile erau construite dupa tipicul acesta. Or, fiecare trebuie sa faca ceea ce se pricepe, nu poți face tu singur de toate”.
Anul trecut, Flaro Prod a incheiat anul cu 310 angajați, dupa ce la inceput erau aproximativ 280. Pentru anul in curs, angajarile vor continua, conducerea estimand o crestere a personalului pana la un total de 350 de angajați.
Sursa: http://www.turnulsfatului.ro
.